Aproape 1 din 2 europeni a fost vizat de escrocherii. De ce legea nu este suficientă și unde începe protecția reală
Uniunea Europeană a făcut un pas important prin Digital Services Act (DSA): o lege care obligă platformele online să reacționeze rapid atunci când conținutul ilegal sau periculos este semnalat.
Este un progres major. Dar datele recente arată un adevăr incomod: aproape jumătate dintre cetățenii UE au fost deja expuși la escrocherii online sau telefonice.
Asta înseamnă că, deși avem reguli mai bune, atacul are loc înainte ca mecanismele legale să poată interveni.
Ce ne spun datele: escrocheria este deja un fenomen de masă
Conform Consumer Conditions Survey 2024:
- În țări precum Austria (84,9%), Irlanda (65,4%) sau Franța (58,1%), majoritatea adulților declară că au fost expuși la tentative de fraudă.
- România nu este o excepție: aproape 40% dintre adulți spun că au fost țintiți.
- Media europeană este clară: aproape 1 din 2 persoane.
Important: aceste cifre NU vorbesc despre victime, ci despre expunere.
Cu alte cuvinte, acestea sunt doar tentativele detectate sau recunoscute. Realitatea este probabil mai dură.
Ce face, concret, Digital Services Act
DSA introduce un mecanism esențial numit “Notice & Action”, care obligă platformele online să:
- ofere metode clare prin care utilizatorii pot raporta conținut ilegal (scam, fraudă, impersonare);
- analizeze rapid sesizările primite;
- elimine sau blocheze conținutul confirmat;
- ofere transparență asupra deciziilor luate.
Este un sistem reactiv, bazat pe raportare umană și procese administrative.
Funcționează, dar are o limitare fundamentală: intervine după ce utilizatorul a fost deja expus.
Problema reală: viteza atacatorilor vs. viteza proceselor
Escrocheriile moderne nu mai arată ca acum 10 ani:
- nu mai conțin greșeli evidente;
- nu mai folosesc linkuri „suspecte” clasice;
- folosesc AI pentru limbaj, ton, urgență și context;
- se bazează pe impersonare credibilă (bănci, curieri, colegi, instituții).
În acest context:
- raportarea manuală vine prea târziu;
- analiza umană nu scalează;
- iar utilizatorul este lăsat singur exact în momentul critic: înainte să dea click.
Unde se poziționează Scamy
Scamy nu înlocuiește DSA.
Scamy închide golul dintre lege și realitate.
Dacă DSA spune:
„Raportează și vom lua măsuri”
Scamy spune:
„Verifică înainte să fie prea târziu”
Ce face diferit Scamy
- Analizează URL-uri, site-uri, QR code-uri și mesaje în timp real;
- Folosește agenți AI autonomi care reproduc munca unui analist de securitate;
- Nu se limitează la blacklist-uri sau reguli statice;
- Evaluează intenția, nu doar conținutul vizibil;
- Este accesibil utilizatorilor non-tehnici, gratuit.
Rezultatul:
decizia este mutată în mâna utilizatorului, înainte de expunere, nu după.
De ce este acest lucru critic în contextul DSA
DSA funcționează excelent pentru:
- curățarea platformelor;
- reducerea recurenței;
- responsabilizarea marilor jucători digitali.
Dar nu poate proteja fiecare utilizator, în timp real, pe fiecare canal.
Escrocheriile:
- vin pe email personal;
- vin prin SMS;
- vin prin WhatsApp;
- vin prin QR-uri fizice;
- vin prin site-uri nou-create care dispar în ore.
Aici este spațiul în care tool-urile de protecție individuală devin esențiale.
Concluzie: securitatea online este un efort în două straturi
- Reglementare și responsabilitate platformă (DSA)
- Protecție personală, proactivă (Scamy)
Datele UE arată clar: problema nu mai este marginală.
Este una de masă.
Scamy a apărut exact din această realitate:
nu pentru utilizatori tehnici,
nu pentru echipe de securitate,
ci pentru oamenii obișnuiți care vor un răspuns simplu la o întrebare critică:
„Pot avea încredere în asta?”